CHAU DOC - Cochinchina
Hit-uri: 524
MARCEL BERNANOISE1
I. Geografie fizică
Situat în nord-vestul Cochin-Chinei, provincia din Chaudoc [Châu Đốc] este delimitată la nord și la vest de Regatul Cambodgiei, la sud, cu provinciile din Hatien [Hà Tiên] și Rachgia [Rạch Giá], iar în est, prin provinciile din Longxuyen [Xuyên lung] și TANAN [Tân An].
orografie
Această provincie, care are aproximativ o suprafață de 275.876 hectare, este formată dintr-o câmpie imensă, cu o rază falnică de șapte munți, dintre care cel mai înalt punct este Nui Cam [Núi Cấm] (880m), la o distanță de 40 km de orașul principal. În imediata vecinătate a orașului principal, se află Nui Sam [Núi Sam], un munte mult mai mic, la 232 de metri înălțime, pe vârful căruia a fost construit un sanatoriu în 1896.
HIDROGRAFIE
Cele două ramuri ale râului Mekong curg pe întreaga lățime a provinciei, care are de asemenea două canale șefe, Vinh Te [Vĩnh Tế] canal începe de la Chaudoc [Châu Đốc] curge 900m de unde se alătură Bassac Râul [Bassac], la nordul orașului, apoi continuă spre est, peste imensa câmpie Jones, trece între cei doi munți, Nui Cau [Núi Cậu] și Nui Tabec [Núi Ta Béc] și se termină în satul Chen Thanh. Vinh An [Vĩnh An] canalul leagă Bassac [Bassac] râu cu o ramură a Mekong Râul [Mê Kông], începând cu Phumsoai [Phum Soài], se termină la satul din Phu lung [Long Phú], la 100m de piața din Tanchau [Tân Châu]. Are 17 km lungime și 15 metri lățime.
CLIMAT
Clima din Chaudoc [Châu Đốc] este destul de sănătos, iar temperatura variază între 18 și 26 de grade centigrade. Are un sezon ploios obișnuit, din mai până în octombrie.
RUTE
Provincia este intersectată de o rețea de rute, cuprinzând rutele coloniale din Chaudoc [Châu Đốc] to Longxuyen [Xuyên lung] (încă nu deschisă traficului), Chaudoc [Châu Đốc] to Hatien Ruta [Hà Tiên] și rutele provinciale din Chaudoc [Châu Đốc] to Tinhbien [Tịnh Biên] și din Chaudoc [Châu Đốc] to Tanchau [Tân Châu]. Orașul-șef este la 177 km de Pnom Penh [Pnôm Pênh], la 127 km de Hatien [Hà Tiên], la 112 km de Bockor și 270 km de Saigon [Sài Gòn]. Cand Longxuyen [Lung Xuyên] la Sadecki Ruta [Sa Đéc] este deschisă, Saigon [Sài Gòn] va fi la doar 225 km de orașul principal.
II. Geografie administrativă
Provincia din Chaudoc [Châu Đốc] este împărțit în 12 cantoane, formate în 4 districte administrative, în fruntea căruia se află un delegat administrativ autohton. Cele patru raioane sunt:
- delegarea din Chauphu [Châu Phú];
- ca de Tanchau [Tân Châu];
- ca de Tinhbien [Tịnh Biên];
- ca de Triton [Tri Tôn].
III. Geografie economică
AGRICULTURĂ
Provincia poate fi împărțită în două părți, cartierele situate în jos și districtele deluroase. Orezul și porumbul formează cultura principală,
a) Orez: Orezul cultivat în Chaudoc [Châu Đốc] este de mai multe tipuri: orez „în sezon”, orez „timpuriu”, orez „târziu” și orez „flottant”. Orezul „în sezon”, sau lua-mua, este același ca cel cultivat în celelalte provincii din Cochin-China. Acest orez nu poate fi cultivat decât în districtul Lyon, deoarece acest teren nu este inundat de râul Mekong. Orezul „flottant”, sau lua-sa, importat din Siam în urmă cu aproximativ 12 ani, include mai multe tipuri, desemnate cu nume speciale care aparțin fie țării din care provin, fie forma bobului, fie perioada înfloririi, sau a maturității sale. Particularitatea acestui orez este faptul că este curând difuzat fără altă muncă decât cea a arderii buruienilor de pe câmpuri înainte de semănat. Nu există sol la Chaudoc [Châu Đốc] se potrivește de fapt pentru cultivarea orezului „timpuriu”, sau lua-som, numit colocvial Lua Ba Trang [Lụa Bà Trăng]. Cultivarea acestui orez se încearcă numai de îndată ce inundațiile reduc. Orezul „târziu”, sau lua-gian, este, de asemenea, cultivat în raioanele supuse inundațiilor anuale, în sezonul în care se reduc,
b) Porumb: După cea a orezului, cultivarea porumbului este cea mai interesantă. Se plantează mai mult sau mai puțin oriunde, dar mai ales în raioanele din Tanchau [Tân Châu] și Chau Phu [Châu Phú].
INDUSTRIA
Există două aparate de decorticare la Chaudoc [Châu Đốc], dar acestea nu funcționează de mai bine de un an din cauza recoltelor precare. Există o fabrică electrică sub administrarea directă a Chau Phu [Châu Phú] (orasul sef) cu o capacitate lunară de 4.000kw putere. Industria mătăsii este continuată în raioanele din Tanchau [Tân Châu] și Triton [Tri Tôn]. Există 180 de pepiniere de viermi de mătase, 43 de fabrici de filare și 41 de lucrări de țesut la Tanchau [Tân Châu]. Aproape toate bunurile de făcut cambodgieni din Triton [Tri Tôn] cresc viermi de mătase și fabrică mătase în cantități limitate pentru uz propriu. Lucrează nepăsător și fără metodă, iar mătasea are o calitate atât de proastă, încât este inutilă din punct de vedere comercial. Cu toate acestea, aceștia expun la târgul anual de la Hanoi mai multe articole de îmbrăcăminte realizate de ei, cu un anumit succes. Există câteva cariere de granit la Nui Sam [Núi Sam], lucrat de câțiva coloniști și contractori chinezi și Annamite. Există mai multe lucrări de indigo în apropiere Tanchau [Tân Châu]; indigo este de bună calitate, dar prost pregătit. Nativii care trăiesc pe malurile canalului din Vinh Te [Vĩnh Tế] face rogojini și sacidem și caron). Acestea sunt realizate doar de femei, dar industria este probabil să dispară din cauza faptului că zăvoaiele sălbatice sunt din ce în ce mai rare, cu atât terenul este mai clar.
PESCUIT
Cea mai mare parte a populației provinciei este ocupată cu pescuit. Ei pescuiesc nu numai în pâraie, ci și în bazine, iazuri de pește și gropi de pește. Peștele se vinde proaspăt, uscat și sărat. Mai multe tipuri de pește sunt utilizate pentru prepararea nuoc-mam, mam și ulei; peștele uscat și sărat sunt exportate în China și Singapore.
VÂNĂTOARE
Vânătoare la Chaudoc [Châu Đốc] merită mențiune specială. Cartierul muntos, la aproximativ 17 km de orașul principal, spre Triton, este plin de joc. Există tigri, pisici tigru, pisici sălbatice, pantere, cioturi, mistreți, etc. Iepuri, peruci și păsări sălbatice sunt abundente. Cambodgienii sunt mari vânători. Locuitorii unui sat aranjează frecvent căzi. Când un cambodgian este mândrul posesor al unei puști, devine repede o lovitură excelentă.
COMMERCE
Chaudoc [Châu Đốc] este o piață bună pentru produsele din Cambodgia. Piețele din Chaudoc [Châu Đốc], Tanchau [Tân Châu], Tinhbien [Tịnh Biên] și Triton [Tri Tôn] se extind zilnic. Există un comerț destul de activ la Chaudoc [Châu Đốc] la bovine, cereale și mătase. Mărfurile din China găsesc o vânzare la îndemână printre nativii din interiorul provinciei. Trebuie menționat, de asemenea, că mărfurile de la Tonkin găsesc o vânzare gata în Chaudoc [Châu Đốc], precum și în celelalte provincii.
BAN TU THƯ
1 / 2020
NOTĂ:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pictor, s-a născut în Valenciennes - regiunea cea mai nordică a Franței. Rezumatul vieții și carierei:
+ 1905-1920: Lucrând în Indochina și responsabil cu misiunea la guvernatorul Indochina;
+ 1910: profesor la Școala din Extremul Orient din Franța;
+ 1913: Studierea artelor autohtone și publicarea mai multor articole academice;
+ 1920: S-a întors în Franța și a organizat expoziții de artă la Nancy (1928), Paris (1929) - picturi peisagistice despre Lorena, Pirinei, Paris, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, precum și câteva suveniruri din Orientul Îndepărtat;
+ 1922: Publicarea cărților despre artele decorative în Tonkin, Indochina;
+ 1925: A câștigat un mare premiu la Expoziția Colonială din Marsilia și a colaborat cu arhitectul Pavillon de l'Indochine pentru a crea un set de obiecte interioare;
+ 1952: moare la vârsta 68 și lasă un număr mare de tablouri și fotografii;
+ 2017: Atelierul său de pictură a fost lansat cu succes de urmașii săi.
REFERINȚE:
◊ Rezervați „LA COCHINCHINE”- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hong Duc] Editori, Hanoi, 2018.
◊ wikipedia.org
◊ Cuvintele vietnameze îndrăznețe și italicizate sunt incluse în ghilimele - setate de Ban Tu Thu.
VEZI MAI MULT:
◊ CHOLON - La Cochinchine - Partea 1
◊ CHOLON - La Cochinchine - Partea 2
◊ SAIGON - La Cochinchine
◊ GIA DINH - La Cochinchine
◊ BIEN HOA - La Cochinchine
◊ THU DAU MOT - La Cochinchine
◊ MY THO - La Cochinchine
◊ TAN AN - La Cochinchine
◊ COCHINCHINA