Poetul TAN DA PLAN a petrecut la TET timp cu o piastră unică rămasă

Hit-uri: 622

    Mulți cercetători străini pe Studii vietnameze provizoriu cred că apelativul de „existenţialist autentic” trebuie rezervat Tan Da [Tản Đà] - A poet și reporter, destul de original în istoria contemporanei Literatură și presă vietnameză. Ce se înțelege prin „existenţialist”? – dacă înțelegem corect sau greșit termenul respectiv – depinde de cunoștințele personale. In acest an tet [tet] timp, avem șansa să ne amintim un „fragment de viață” a sus-numitului poet și stirist în acele zile sacre ale neamului nostru.

    Asta a fost tet [tet] perioada anului Giap Tuat [Giáp Tuất] (1934 – Anul Câinelui) – Acum aproape 70 de ani – Pe vremea aceea, poete Tan Da [Tản Đà] scria pentru Phap Dong [Đông Pháp] Ora (Indochina franceză) detinut de Diep Van Ky [Diệp Văn Kỳ] în Saigon. După ce și-a trimis articolele pentru tet [tet] emisiune, Tan Da [Tản Đà] a fost plătit o lună întreagă de salariu, dar a cheltuit repede toți banii. Deci când tet [tet] se apropia, poetului nostru nu mai avea nici un cent și, fiind un mare „beţiv”, ar avea probleme din lipsă de vin. Reporter Diep Van Ky [Diệp Văn Kỳ] a înțeles dificultatea colaboratorului său, așa că i-a oferit un „cadou suplimentar de Anul Nou” de 5 piastre.

     În ceea ce privește Dan bao [Dân báo] (Ziarul oamenilor) – Newsman Bui My My [Bùi Thế Mỹ] a publicat 3 ediții consecutive de primăvară: în 1940-1941-1942. Pe lângă ele, revistele din Dang Ngoc Anh [Dang Ngoc Anh] și Mai Van Ninh [Mai Văn Ninh] a publicat 3 numere în anii consecutivi 1943-1944 și 1945.

    Dacă „tonul” scăzut ar fi fost dezbrăcat într-o perioadă de criză economică, atunci când a venit perioada de război, același ton a servit în continuare masele cu psihologia lor resentimentară. Să citim din nou un articol publicat pe Dien Tin [Điện Tín] în 1945.

    „… Numai oamenii care se adăpostiseră sub un șanț puteau ști cât de adânc era pământul; și numai cei care plecaseră la mare puteau ști cât de imensă era marea. În ultimii 6 ani, țara noastră a fost asemănătoare cu o navă care iese pe mare, în timp ce în interior mai există un mic șanț de adăpost.

    Imperfecțiunea oamenilor constă în a crede că alți oameni sunt mai binecuvântați decât ei înșiși, în timp ce de fapt, în fiecare zi, primesc mult mai multe binecuvântări decât semenii lor. Oricât de mică ar fi binecuvântarea, ar trebui să ne simțim fericiți să o avem, deoarece ea este creată de noi înșine, așa cum adăpostul, deși îngust, încă suportă presiunea vântului, precum și fragmentele ascuțite de bombe.

     Cu toate acestea, există mai multe moduri de a ne bucura, printre care modurile pasive și cele active sunt cele la care ar trebui să ne gândim când se întoarce primăvara.

     Mulți știri de la acea vreme evaluaseră declinul conținutului numerelor de primăvară în acei cinci ani de război.

    Bucurat, a pus imediat nota de cinci piastre – care era la acea vreme o sumă destul de mare de bani – în poșetă, apoi a alergat direct la stația de închiriere de mașini să angajeze un Delahaye cu glugă pliabilă pentru a se plimba prin oraș… primăvară. Este destul de ciudat, într-adevăr! Anul acesta, acest poet „nebun” își dă brusc „aere” față de toată lumea. Și aceasta este și pentru prima dată în viața lui acel poet Tan Da [Tản Đà] se așează natural și impunător pe un tip de mașină „nobil”, la fel ca un plantator bogat. Mașina Delahaye l-a dus la început la Poștă ca să-și cumpere un mandat de 3 piastre (sub formă de carte poștală) pe care l-a trimis prietenului său apropiat Ngo Tat To [Ngô Tất Tố] în Hanoi [Hà Nội] – ca un cadou de primăvară.

    El trebuie să folosească unul dintre cei doi piaștri rămași pentru a plăti chiria mașinii, așa că a rămas în poșetă doar un ultim piastru care trebuie folosit pentru acoperirea cheltuielilor în timpul celor 3. tet [tet] zile.

NOTĂ:
◊ Sursa: O COMOARE A CULTURII VIETNAM Studiat de Dr. Hung Nguyen Manh [Nguyen Manh Hung].

BAN TU THU
12 / 2019

(Vizitat ori 2,416, 1 vizite azi)