TAY NINH - Cochinchina

Hit-uri: 440

MARCEL BERNANOISE1

I. Geografie fizică

    Provincia din Tayninh [Tây Ninh] are o suprafață de aproximativ 450.000 de hectare și este delimitat în nord și vest de Cambodgia, în sud de provinciile din Giadinh [Gia Dinh], Cho Lon [Cho Lon] și TANAN [Tan An] și în est de Saigon [Saigon] râu. Pământul este rupt de o singură undulare, muntele numit „Nui Ba Den"[núi Bà Đen], 1.000 de metri înălțime, cel mai înalt punct din Cochin-China.

HIDROGRAFIE

     Căile de apă din provincie sunt Saigon [Saigon] râul și [Vàm Cỏ] râu cu afluenții săi, dintre care șeful sunt râurile (rach) Cai Bac [Cái Bạc], Soc Om [Soc Om], si Tayninh [Tây Ninh]. Aceste căi de apă permit bărcilor cu tonaj mic să se deplaseze cât mai departe Siglă [Siglă] pe rau Cai Bac [Cái Bạc], și a Ben Cui [Bến Củi] pe Saigon [Saigon] râu.

MEDII DE COMUNICARE

     Tayninh [Tây Ninh] este servit cu comunicații pe apă printr-un serviciu de lansare bimensual între Tayninh [Tây Ninh] și Saigon [Saigon]. Mai departe, cu numeroase mașini care circulă pe drumuri Tayninh [Tây Ninh] la Saigon [Saigon] și sunând la Godauha [Gò Dầu Hạ] și Trangbang [Trang Bang]. Rețeaua sa de rute cuprinde:

     Două drumuri:

  1. De la Tayninh [Tây Ninh] la Saigon [Saigon], dintre care una, ruta locală 12, continuată de ruta colonială 1, servește centrele din Trangbang [Trang Bang] și Godauha [Gò Dầu Hạ]. Tayninh [Tây Ninh] este de 99 km, Trangbang [Trang Bang] 49 km și Godauha [Gò Dầu Hạ] La 60 km de Saigon [Saigon] de-a lungul traseului Saigon-Pnom Penh [Sài Gòn-Pnôm Pênh];
  2. Există două rute care duc la Pnom Penh [Pnôm Penh], traseul colonial 1 care trece pe lângă Godauha [Gò Dầu Hạ], și ruta locală 13 de la Tayninh [Tây Ninh] care, la Soarieng [Soài Riêng], se alătură traseului colonial 1 care duce la Pnom Penh [Pnôm Penh]. Pentru a părăsi provincia pe oricare dintre rute, trebuie să treci cu un feribot, dar acesta va fi în curând înlocuit cu un pod;
  3. Un alt traseu curge de la Tayninh [Tây Ninh] la Kedoi [Kẻ Đôi], un sat situat la poalele Nui Ba Den [núi Bà Đen], La 15 km de Tayninh [Tây Ninh]. Acest traseu împarte:

a) într-un traseu, lung de 8.700 km, care duce la poalele muntelui, unde o potecă te duce spre pagode unde vei găsi „Fecioară întunecată”, Obiect preferat al pelerinajului;

b) pe un traseu în curs de construcție, urmat de o cale care duce la vârful Nui Ba Den [núi Bà Đen];

    4. Ruta locală 13, de la Tayninh [Tây Ninh] la Saigon [Saigon] râu, și din acest punct continuând până în provincia Thudaumot [Thủ Đầu Một], foarte pitoresc, așa cum este și traseul Soarieng [Soài Riêng], traversând întâmplător o regiune forestieră plină de vânat;

    5. Un traseu, lung de 15 km, de la Trangbang [Trang Bang] la Bungbinh [Bùng Binh], din ce loc în sezonul uscat, există o pistă de cărucior, cu marginea malurilor Saigon [Saigon] râu;

    6. Un traseu, la 1 km deasupra orașului Trangbang [Trang Bang], conectând ruta colonială 1, cu rutele provinciale din Cho Lon [Cho Lon].

Pe lângă aceste rute principale, provincia are:

    a) ruta spre Xom Vinh [Xóm Vinh], asfaltat doar pentru aproximativ 4 km, dar poate fi utilizat de automobilele în sezonul uscat, un traseu care trece printr-un cartier de jocuri și care să permită unuia să viziteze turnul din Chot Mat [Chột Mắt];

    b) The Thanhdien [Thanh Dien] rută în apropierea căreia este o pagodă care conține idoli de interes arheologic.

II. Geografie administrativă

ADMINISTRATIE GENERALA

    Tayninh [Tây Ninh], care nu era decât un district (Phu) al provinciei Giadinh [Gia Dinh], sub guvernul Annamite, a fost format într-o provincie la 14 aprilieth 1862 de amiralul BONNARD. Această provincie este împărțită în două divizii, Thaibinh [liniștit] și Trangbang [Trang Bang]; primul are o organizație de spital sub conducerea unui medic, iar al doilea un post medical sub un medic nativ.

POPULAȚIA

    Populat cu doar 93.000 de locuitori, provincia nu are centre importante în afară de orașul său principal, Trangbang [Trang Bang] și Godauha [Gò Dầu Hạ], care sunt respectiv 100, 50 și 78 km Saigon [Saigon]. Populația este formată după cum urmează:

    Annamiti: 80707, cambodgieni: 9457, Cham: 1110, Chinses: 781, Minh Huong: 377, europeni: 87, indieni: 31; Total: 92550.

III. Geografie ecomotivă

     Nu s-a dezvoltat încă o industrie importantă. Bogăția principală a provinciei constă în agricultură și vânătoare.

    Oricine dorește să treacă peste plantații și să ajute la dezvoltarea produselor, poate obține cu ușurință informații despre cultivarea heveei (cauciucplantă, trestie de zahăr, arahide (pământ-nuci), precum și fabricarea de indiarubber, rafinarea zahărului și uleiurilor de nuci. De asemenea, își pot face cu ușurință o idee despre resursele provinciei în ceea ce privește lemnul de foc și lemnul pentru tâmplărie.

FAUNA SI FLORA

     Fără a intra în detalii mai detaliate, ar trebui să se atragă atenția asupra varietății speciilor pe care le întâlnește peste tot. Insectele, șopârlele, rozătoarele, căprioarele, rumegătoarele, păsările există aici în număr mare, printre care trebuie citate tigrul regal, cele mai rare specii de rinocer și o mare varietate de veverițe. Printre păsări se găsesc calao sau cornul și vulturii. Printre insecte o mare varietate de cicindcla (tigru-Gândacul) și scarabei, și cele cunoscute cu numele de „Coq des Bois”Care, cu pufuletul lor alb, au aspectul unei flori.

    În ceea ce privește Flora, aceasta este reprezentată în principal de o varietate de ferigi și numeroase soiuri de orhidee.

IV. Istorie

   Documentele oficiale sunt complet vinovate în ceea ce privește stabilirea unui registru istoric autentic.

    Spre 1850, un mandarin Annamit HUYNH DUONG GIANG [Huỳnh Đường Giang], care a guvernat provincia, a fost atacat de cambodgieni. Luând în considerare rezistența sa zadarnică, el, precum și locotenentul său Chanh Tong [Chánh Tổng], s-a sinucis. O pagodă i-a fost ridicată memoria Tra Vong [Trà Vông], iar acolo are loc anual o ceremonie comemorativă. În această perioadă, un Annamit de la Annam, numit DANG VAN DUA [Đặng Văn Đua], s-a stabilit în partea de sud a provinciei și a fondat Trangbang [Trang Bang], unde a fost ridicat un templu în memoria lui. La momentul cuceririi franceze, un mandarin din Tayninh [Tây Ninh], numit KHAM TAN TUONG [Khâm Tấn Tường], refuzând să se prezinte, s-a refugiat la Phu An Du-te [gò Phú An] (un sat din Hao Duoc [Hào Đước]) și a reunit o serie de adepți. Au fost împrăștiați într-un derapaj, iar înfrângerea lor coincidând cu moartea lui Kham Tan Tuong în 1860, a marcat sfârșitul rezistenței la Annamite.

    Cambodgienii, însă, sub Champa, au luat terenul și au mers mai departe Tayninh [Tây Ninh], iar la 7 iunie 1566 la Truong Voi [Trường Voi] a luat contact cu trupele franceze, provocând pierderea căpitanului LARCLAUSE și a locotenentului LESAGE, precum și a 8 subofițeri și soldați. Au fost trimise întăriri după această luptă, sub comanda colonelului MARCHAISE. O a doua logodnă a avut loc pe 14 iunie 1866 la Bang Dung [Bàng Dung] (un sat din Hao Duoc [Hào Đước]). A avut ca rezultat apariția Champa, dar a costat viețile of Locotenent colonel MARCHAISE. Căpitanul BEXJAMEN și 13 subofițeri și soldații companiei a 58-a a celor 3nd regiment de pușcași marini.

BAN TU THƯ
4 / 2020

NOTĂ:
1: Marcel Georges Bernanoise (1884-1952) - Pictor, s-a născut în Valenciennes - regiunea cea mai nordică a Franței. Rezumatul vieții și carierei:
+ 1905-1920: Lucrând în Indochina și responsabil cu misiunea la guvernatorul Indochina;
+ 1910: profesor la Școala din Extremul Orient din Franța;
+ 1913: Studierea artelor autohtone și publicarea mai multor articole academice;
+ 1920: S-a întors în Franța și a organizat expoziții de artă la Nancy (1928), Paris (1929) - picturi peisagistice despre Lorena, Pirinei, Paris, Midi, Villefranche-sur-mer, Saint-Tropez, Ytalia, precum și câteva suveniruri din Orientul Îndepărtat;
+ 1922: Publicarea cărților despre artele decorative în Tonkin, Indochina;
+ 1925: A câștigat un mare premiu la Expoziția Colonială din Marsilia și a colaborat cu arhitectul Pavillon de l'Indochine pentru a crea un set de obiecte interioare;
+ 1952: moare la vârsta 68 și lasă un număr mare de tablouri și fotografii;
+ 2017: Atelierul său de pictură a fost lansat cu succes de urmașii săi.

REFERINȚE:
◊ Rezervați „LA COCHINCHINE”- Marcel Bernanoise - Hong Duc [Hong Duc] Editori, Hanoi, 2018.
◊  wikipedia.org
◊ Cuvintele vietnameze îndrăznețe și italicizate sunt incluse în ghilimele - setate de Ban Tu Thu.

VEZI MAI MULT:
◊  CHOLON - La Cochinchine - Partea 1
◊  CHOLON - La Cochinchine - Partea 2
◊  SAIGON - La Cochinchine
◊  GIA DINH - La Cochinchine
◊  BIEN HOA - La Cochinchine
◊  THU DAU MOT - La Cochinchine
◊  MY THO - La Cochinchine
◊  TAN AN - La Cochinchine
◊  COCHINCHINA

(Vizitat ori 2,089, 1 vizite azi)